Unele dintre temele recurente în terapie, indiferent de vârsta clienților, sunt legate de procrastinare și alte sinonime ale aceluiași principiu. De amânarea lucrurilor, cu alte cuvinte.
Amânarea este un tip de comportament care ne împiedică să progresăm și să obținem rezultatele dorite. Ne frustrează, ne umple de nemulțumire. În primul rând față de noi, apoi față de orice și oricine ne stă în preajmă. Totul se transformă în piedică, nimic nu pare să vină în sprijinul nostru. Vă propun o perspectivă puțin modificată. Nu înainte de a mai enumera încă o dată câteva dintre rădăcinile răului.
Nimic nou, doar vechile scuze
Cel mai adesea, amânăm din una sau mai multe dintre următoarele cauze:
1. Perfecționismul
– Se așteaptă momentul „perfect” pentru a începe sau se evită acțiunea de teamă că nu va ieși impecabil.2. Lipsa motivației
– Nu există o legătură emoțională sau un sens clar legat de sarcină, deci nu apare impulsul de a o începe.3. Distragerile constante
– Mediul este plin de tentații (telefon, rețele sociale, notificări), iar atenția e distrasă cu ușurință.4. Oboseala fizică sau mentală
– Când ești epuizat, orice activitate pare mult mai greu de dus la capăt.5. Decizii neclare
– Amâni pentru că nu știi ce să alegi: cum să începi, în ce direcție să mergi sau ce variantă e mai bună.6. Lipsa prioritizării
– Totul pare important și urgent, dar nimic nu are claritate, așa că intri într-o stare de blocaj.7. Anxietatea sau stresul
– Sarcina generează disconfort emoțional (de ex., frică de a vorbi în public sau de a primi feedback negativ).8. Obiceiul format
– Uneori, amânarea este doar un obicei care nu mai este pus la îndoială.9. Lipsa de încredere în sine
– Când nu te simți capabil sau nu crezi că vei reuși, e mai „ușor” să nu încerci deloc.10. Rebeliune pasivă
– Uneori, oamenii amână dintr-o formă subtilă de protest față de o sarcină impusă sau față de o autoritate.
De ce îți amâni binele?
Dacă privim amânarea dintr-o altă perspectivă, vom realiza că, odată cu sarcina pe care o evităm, amânăm și lucrurile bune care ar veni la finalizarea ei:
– Satisfacția că am încheiat sarcina
– Sentimentul de împlinire și de eliberare din starea de tensiune
– Timp liber
– Aprecierea și recunoașterea, fie din partea noastră, fie din partea celorlalți
– Progresul personal și eventualele beneficii care vin odată cu îndeplinirea sarcinii
– Oportunități, pentru că de multe ori, completarea unei sarcini deschide uși către alte experiențe sau proiecte
Acestea nu sunt sfaturi
Dacă încerci să înlocuiești acest obicei, alege una sau mai multe dintre următoarele strategii:
1. Identifică adevăratul motiv al amânării. Întreabă-te sincer de ce eviți sarcina respectivă. Vezi mai jos un check list*.
2. Schimbă perspectiva. În loc să te concentrezi pe disconfort, gândește-te la beneficiile pe care le vei obține după ce finalizezi sarcina.
3. Împarte sarcina în pași mici. Dacă pare dificilă, împarte-o în bucăți mai mici și începe cu primul pas.
4. Folosește tehnica Pomodoro: lucrează concentrat timp de 25 de minute, apoi ia o pauză de 5 minute.
5. Fă-ți o listă de recompense. Motivează-te cu mici recompense pentru fiecare progres făcut.
6. Găsește un partener de responsabilitate. O persoană care să te încurajeze și să te ajute să rămâi concentrat pe obiectiv.
*Dacă te afli într-o stare de procrastinare (și alte sinonime), alege afirmațiile care descriu cel mai bine sarcina pe care o ai de realizat și starea în care te afli:
1. Mi se pare plictisitoare sau neinteresantă.
2. Pare prea complicată sau prea complexă.
3. Nu știu exact de unde să încep.
4. Îmi este teamă să nu greșesc sau să eșuez.
5. Nu văd sensul sau scopul acestei sarcini.
6. Aștept să fiu într-o „stare mai bună” ca să încep.
7. Am tendința să vreau ca totul să iasă perfect.
8. Mă simt prea obosit(ă) fizic sau mental.
9. Sunt distras(ă) constant de alte lucruri.
10.Nu mă simt motivat(ă) sau implicat(ă) emoțional.
11. Nu am stabilit clar această sarcină ca o prioritate.
12. Simt că nu sunt suficient de bun(ă) pentru a o duce la capăt.
13. O amân ca formă de rebeliune (pentru că nu îmi place cine a impus-o sau cum a fost impusă).
14. A devenit o obișnuință să las lucrurile pe mai târziu.
Ai bifat 3 sau mai multe afirmații? Reamintește-ți beneficiile pe care le amâni atunci când nu acționezi și notează-le.
Nu amâni doar sarcina. Amâni și bucuria de după
Gândește-te bine: când amâni ceva, nu amâni doar o listă cu puncte de bifat. Amâni liniștea ta. Amâni ușurarea că ai terminat. Amâni încrederea în tine. Amâni acel zâmbet sincer pe care îl ai când spui: „Uite că am reușit!”
Amânarea nu este un defect personal, ci un obicei care poate fi schimbat. Data viitoare când simți că vrei să amâni, gândește-te la lucrurile bune pe care le vei obține finalizând ce ai de făcut.
Nu lăsa o sarcină neterminată să-ți țină mintea ocupată zile întregi. În fond, nu ne dorim doar să fim eficienți, ci și împăcați cu noi înșine.
Așa că data viitoare când amâni, întreabă-te:
Chiar vreau să amân și starea aia faină de după?
Și vezi și un alt articol care tot pe aici se învârte. Nu amâna, citește-l. Bine, peste 5 minute.
